Dumnezeu răsplătește alegerile
  • Daniel 1:8
    Daniel s-a hotărât să nu se spurce cu bucatele alese ale împăratului şi cu vinul pe care-l bea împăratul şi a rugat pe căpetenia famenilor dregători să nu-l silească să se spurce.

Sunt unele persoane care spun că au acționat sub o formă sau alta fiind influențați de împrejurări sau de cel rău. Totuși, Biblia susține că decizia de a face un lucru, bun sau rău, e în puterea fiecăruia.

Încă de la începutul Cărții Sfinte, acest adevăr este prezent până la Apocalipsa. Lui Adam i-a spus să nu mănânce din pomul cunoștinței binelui și răului. Totuși el a făcut-o. Omul a ales dacă ascultă sau nu porunca lui Dumnezeu. Dumnezeu a îngăduit ca Adam să sufere nu din cauza faptului că a mâncat din fruct, ci deoarece a decis să nu asculte porunca. De aici reiese că Dumnezeu așteaptă de la noi responsabilitate. Este adevărat că avem tot dreptul să alegem și să decidem în toate aspectele vieții. Dar tot atât de adevărat e că nu putem da vina pe nimeni când trăim consecințele deciziilor noastre.

Mergând mai departe, când a dat legile poporului Israel, Moise spune: ”Iau azi cerul şi pământul martori împotriva voastră că ţi-am pus înainte viaţa şi moartea, binecuvântarea şi blestemul. Alege viaţa, ca să trăieşti, tu şi sămânţa ta, iubind pe Domnul Dumnezeul tău, ascultând de glasul Lui şi lipindu-te de El: căci de aceasta atârnă viaţa ta şi lungimea zilelor tale, şi numai aşa vei putea locui în ţara pe care a jurat Domnul că o va da părinţilor tăi, lui Avraam, Isaac şi Iacov.” (Deuteronom 30:19,20). Aici nu poate fi vorba nicidecum de predestinare. Poporul putea să aleagă ce cale să urmeze.

Împăratul Saul de asemenea este un exemplu al alegerii. Când a trebuit să ucidă tot ce era viu din poporul amalecit, el a decis să păstreze vitele cele mai frumoase pentru jertfă. Această hotărâre a sa, a adus mania lui Dumnezeu ăi lepădare lui Saul ca împărat. „Îmi pare rău că am pus pe Saul împărat, căci se abate de la Mine şi nu păzeşte cuvintele Mele.”, îi spunea Domnul lui Samuel (1 Samuel 15:11). Saul avuse posibilitatea de a alege între ascultarea de porunca lui Dumnezeu sau de popor. Faptul că el s-a scuzat înaintea lui Samuel spunând că poporul l-a convins să nu ucidă animalele, nu l-a scutit de lepădarea divină. Dumnezeu era mânios pe Amalec deoarece nu a lăsat pe poporul Israel să treacă prin teritoriul său în timpul pribegiei către Canaan. Acum Dumnezeu se răzbuna pe faptul că amaleciții ieșise înaintea israeliților înarmați de război, în loc să le fi permis trecerea. Poporul era dispus să platească hrana de care aveau nevoie în trecerea lor prin țara amaleciților. Ei bine, Saul nu a ținut cont de asta, lucru ce l-a costat scump și ireversibil.

Daniel, cel de care vorbește pasajul de la începutul articolului, este unul din exemplele demne de urmat din paginile Scripturii. Acest om, crescut la curtea regală, ajunge în robie în Babilon. Venind dintr-o perioadă de criză în Ierusalim, putea fi foarte ușor atras de strălucirea ce o oferea Babilonul. Totuși Daniel nu s-a lăsat înduplecat de ce avea în fața ochilor. Nu și-a uitat identitatea, nici pe Dumnezeu. Acest act de curaj a dus la intervenția lui Dumnezeu. Citind carte ace îi poartă numele, vedem că acest om al lui Dumnezeu a găsit aprobare nu doar la oameni, ci la Dumnezeu însuși. Nu a fost doar un prim-ministru în timpul a trei împărați din două imperii. Omul acesta a primit pricepere și descoperiri de la Dumnezeu atât în vremea lui, cât și lucruri viitoare, ce se întâmplă în zilele noastre. Toate acestea au avut loc în urma deciziei lui Daniel de a rămâne credincios indiferent de poziția și avantajele oferite de lumea din jurul său.

Alegerea este darul ce l-am primit fiecare. Astăzi, mai mult ca oricând, avem înainte decizia de a-L urma pe Dumnezeu în tot ce facem, sau nu. Consecințele credinței sau necredinței noastre le vom suporta cel mai probabil și în viața aceasta, dar mai ales în lumea celaltă. Diferența o face înțelegerea că nu se termină totul la mormânt. Acolo este trecerea în veșnicie. Dacă vom alege astăzi să credem pe Dumnezeu și să ascultăm de El, vom fi cu El pentru totdeauna. Dacă vom alege să plăcem modei contemporane în ce privește sistemul de gandire, comportament ăi valori, nu putem aștepta decât chinul focului veșnic. Nu faptul că Dumnezeu este tiran duce oamenii în Iad, ci faptul că ei decid să se îndrepte acolo întorcând spatele Celui ce a dat viața și suflarea atât bogatului cât și săracului, atât celui mare cât și celui mic, atât celui sănătos cât și celui bolnav.

  • Evrei 3:15
    câtă vreme se zice: „Astăzi, dacă auziţi glasul Lui, nu vă împietriţi inimile, ca în ziua răzvrătirii.”
Facebook Comments
mircea
    Skip to toolbar